Pagini

O înviere a secolului al XVIII-lea se încearcă în cele trei rânduri de înalte camere luminoase, de o așa de armonioasă împărțire, cu săli de recepții de care ar fi putut fi gelos Ludovic al XIV-lea, ale Palatului Rezzonico.

Frescele lui Tiepolo, de o nesfârșită îmbielșugare în răspândirea unor alegorii cărora știe să le dea vieață și mișcare, pe urmele înaintașilor, tot așa de meșteri în umplerea spațiilor, de la sfârșitul secolului al XVI-lea, sunt pretutindeni pe plafoane, unele extraordinar de vii în colori, altele de o tehnică nouă și curioasă, revărsându-se și pe ziduri. O altă frescă acopere încă păretele din fund al unei încăperi de dormit: acolo, secolul al XVIII-lea a ieșit din abstracțiile franceze și-și caută subiectul în chiar vieața de toate zilele, prinsă aici în petrecerile, în mummeriile sale, care continuau, rafinându-se, în ciuda decăderii politice...

Herodot s-a născut la 484 a.Hr. în Halicarnasos, un oraș din Asia mică. Familia îi era avută. Aceste împrejurări și întinsele legături comerciale pe care le avea a făcut posibil ca să-și realizeze dorințele de a călători. În epoca lui părerile despre forma pământului erau deosebite în Grecia; școala lui Pytagora a început pentru întâia dată a vădi că pământul se aseamănă unei sfere. Herodot însă n-a luat parte la aceste discuțiuni; el și-a părăsit patria pentru a cerceta cu cea mai mare atențiune acele ținuturi, despre care contimporanii săi auziseră, dar nu le cunoșteau pe baza datelor autentice.

În etate de douăzeci de ani, la anul 464, a părăsit orașul Halicarnasos. După cea mai mare probabilitate drumul și l-a început cu Egiptul, unde a cercetat orașele Memphis, Heliopolis și Thebe. Cu ocaziunea aceasta exploratorul face observări folositoare și potrivite...

După cum mărturisește istoria, cel mai vechi explorator a fost Hannon, care fusese însărcinat de senatul din Cartagena de a înființa unele colonii în ținuturile apusene ale Africei. Călătoriile și le-a scris în limba punică, care traducându-se în limba greacă, au apărut sub numele de Hannon Periplus. Despre timpul când a trăit acest explorator, istoricii au păreri deosebite, dar cu toate acestea probabil că prin anii 505 a.Hr. a cutreierat ținuturile apusene ale Africei.

Hannon a părăsit Cartagena cu șasezeci de corăbii, mânate fiecare de câte cincizeci de vâslași, ducând cu sine treizeci de mii de oameni, aprovizionați cu toate cele necesare pentru călătoria cea lungă. Acești emigranți, numiți cu tot dreptul astfel, au fost duși de către Hannon cu scopul impopularii orașelor pe care avea să le întemeieze în Estul Libiei din Africa.

Flota a plutit norocos printre...

Grădina din Giverny cuprinde două lumi: cea a florilor și cea a apei. Cea a florilor, după care se ascund casa de locuit și atelierele pictorului, se lățește coborând în pantă ușoară spre un drum despărțitor. Dincolo e lumea apei.

Aleea centrală împarte curtea în două dreptunghiuri, tăiate la rândul lor de cărări înguste, ce îngăduie cu greu mișcarea între rondurile de flori, sădite cu generozitate, în grupuri asortate sau contrastante. Formează coruri, să le spunem, care-și răspund, se amestecă, se echilibrează precum vocile dintr-un oratoriu. Aflăm acolo basuri de violet tenebros, contralte de stacojiu, candide soprane de alb și bleu pal, acompaniind alămurile sau aurăriile de gălbenele și floarea soarelui. Toate aceste coruri sunt îndesate, încât, de-ar fi despărțite și distanțate, plantele înghesuite în fiecare ar ajunge pentru înveselirea multor grădini mai spațioase. Din masivele alternante, combinate, calculate de...