Cometă

Aspectul și constituția cometelor. Când o cometă a fost văzută sau descoperită cu instrumente puternice, departe de Soare, ea apare mai întâi cu o lumină slabă, formată dintr-un nucleu strălucitor, înconjurat de o nebulozitate mai rară, numită coamă, a cărei strălucire se micșorează cu cât se depărtează de nucleu. Nucleul și coama formează capul cometei. Apoi, cometa apropiindu-se de Soare, nucleul se deformează. Materia care-l constitue este sediul unor perturbări violente datorite acțiunii Soarelui. În fine apare coada, sau mai multe, constituită dintr-un mediu foarte rarefiat, căci stele foarte puțin strălucitoare pot fi văzute prin coada cometei, fără să se micșoreze strălucirea lor.

Nucleul este format din corpuscule solide, unele de dimensiuni mai mari; ele se grupează ca un roi și circulă în jurul Soarelui ca o planetă mică...

Planetele sistemului solar

Mercur este cea mai apropiată planetă de Soare. Este cufundată în razele solare și rareori văzută cu ochiul liber și aceasta numai seara după apus sau dimineața înainte de răsărit. Descrie în jurul Soarelui o elipsă foarte turtită în 88 de zile și se mișcă mai repede decât toate celelalte planete. Prezintă faze, n-are atmosferă și este stâncoasă ca și Luna. Are culoarea galben arămiu. Diametrul lui Mercur este aproape 4720 km (volumul este de 23 ori mai mic decât al Pă­mântului). Durata de rotație în jurul axei sale este de 88 zile, egală cu durata de miș­care în jurul Soarelui. De aceea Mercur pre­zintă aceeași emisferă în fața Soarelui. A­ceastă emisferă are o temperatură peste 400°, iar cea opusă este obscură și foarte rece.

Venus este la 0,7 din...

Călătoriile lui Herodot

Herodot s-a născut la 484 a.Hr. în Halicarnasos, un oraș din Asia mică. Familia îi era avută. Aceste împrejurări și întinsele legături comerciale pe care le avea a făcut posibil ca să-și realizeze dorințele de a călători. În epoca lui părerile despre forma pământului erau deosebite în Grecia; școala lui Pytagora a început pentru întâia dată a vădi că pământul se aseamănă unei sfere. Herodot însă n-a luat parte la aceste discuțiuni; el și-a părăsit patria pentru a cerceta cu cea mai mare atențiune acele ținuturi, despre care contimporanii săi auziseră, dar nu le cunoșteau pe baza datelor autentice.

În etate de douăzeci de ani, la anul 464, a părăsit orașul Halicarnasos. După cea mai mare probabilitate drumul și l-a început cu Egiptul, unde a cercetat orașele Memphis, Heliopolis și...

Periplul lui Hannon

După cum mărturisește istoria, cel mai vechi explorator a fost Hannon, care fusese însărcinat de senatul din Cartagena de a înființa unele colonii în ținuturile apusene ale Africei. Călătoriile și le-a scris în limba punică, care traducându-se în limba greacă, au apărut sub numele de Hannon Periplus. Despre timpul când a trăit acest explorator, istoricii au păreri deosebite, dar cu toate acestea probabil că prin anii 505 a.Hr. a cutreierat ținuturile apusene ale Africei.

Hannon a părăsit Cartagena cu șasezeci de corăbii, mânate fiecare de câte cincizeci de vâslași, ducând cu sine treizeci de mii de oameni, aprovizionați cu toate cele necesare pentru călătoria cea lungă. Acești emigranți, numiți cu tot dreptul astfel, au fost duși de către Hannon cu scopul impopularii orașelor pe care avea să le întemeieze...

Le Pont japonais ou le Bassin aux nymphéas

Grădina din Giverny cuprinde două lumi: cea a florilor și cea a apei.

Cea a florilor, după care se ascund casa de locuit și atelierele pictorului, se lățește coborând în pantă ușoară spre un drum despărțitor. Dincolo e lumea apei.

Aleea centrală împarte curtea în două dreptunghiuri, tăiate la rândul lor de cărări înguste, ce îngăduie cu greu mișcarea între rondurile de flori, sădite cu generozitate, în grupuri asortate sau contrastante. Formează coruri, să le spunem, care-și răspund, se amestecă, se echilibrează precum vocile dintr-un oratoriu. Aflăm acolo basuri de violet tenebros, contralte de stacojiu, candide soprane de alb și bleu pal, acompaniind alămurile sau aurăriile de gălbenele și floarea soarelui. Toate aceste coruri sunt îndesate, încât, de-ar fi despărțite și distanțate, plantele înghesuite în fiecare ar ajunge pentru înveselirea...

Bucharest (pron. Bukuresht), în română Bucuresci, capitala regatului României, cu 300.000 de locuitori (35.000 de austrieci și maghiari, 2500 de germani și 43.000 de evrei), se găsește într-o câmpie monotonă și e împărțit în două de Dâmbovița. Optsprezece forturi protejează orașul. Suburbiile sunt de aparență oarecum orientală, dar numeroasele clădiri noi din restul orașului conferă un aer aproape modern. Costumele brodate sunt foarte pitorești. Străzile principale sunt Calea Victoriei, care traversează orașul de la N la S., Bulevardele (lumină electrică) și Strada Lipscani (numită așa pentru că negustorii bucureșteni își cumpărau pe vremuri marfa de la Târgul de la Leipzig).

În Calea Victoriei se află Palatul Regal, fost Palatul Golescu, modificat în 1882-85. Aripa stângă cuprinde camerele de locuit, decorate în lemn, și biblioteca regelui; în clădirea centrală...