București: în ghidul Baedeker, 1911

Bucharest (pron. Bukuresht), în română Bucuresci, capitala regatului României, cu 300.000 de locuitori (35.000 de austrieci și maghiari, 2500 de germani și 43.000 de evrei), se găsește într-o câmpie monotonă și e împărțit în două de Dâmbovița. Optsprezece forturi protejează orașul. Suburbiile sunt de aparență oarecum orientală, dar numeroasele clădiri noi din restul orașului conferă un aer aproape modern. Costumele brodate sunt foarte pitorești. Străzile principale sunt Calea Victoriei, care traversează orașul de la N la S., Bulevardele (lumină electrică) și Strada Lipscani (numită așa pentru că negustorii bucureșteni își cumpărau pe vremuri marfa de la Târgul de la Leipzig).

În Calea Victoriei se află Palatul Regal, fost Palatul Golescu, modificat în 1882-85. Aripa stângă cuprinde camerele de locuit, decorate în lemn, și biblioteca regelui; în clădirea centrală un tavan pictat de Veith (Apoteoza României, la scări) și sala tronului. La S de palat se află Teatrul Național; iar la NE Athenaeum, cu o cupolă. La etajul superior se află o sală mare de concerte, în plus o galerie de tablouri, neimportantă. La nr. 135 pe Calea Victoriei e Academia Regală, cu o bibliotecă mare.

În Bulevardul Academiei se găsește Universitatea, cu portic susținut de șase coloane, înființată în 1864, cu un interesant Muzeu de Arheologie (joi și duminică, 11-3; altfel la cerere; taxă). O cameră din aripa stângă, pe partea străzii, conține Tezaurul Pietroasa (aur probabil vizigot din secolul al IV-lea). Celelalte exponate includ antichități preistorice și ecleziastice. Vizavi de Universitate se află o statuie ecvestră a Voievodului Mihai al III-lea (1592-1601), de Carrier-Belleuse; în laterale sunt figurile de marmură ale celor doi fondatori ai sistemului de învățământ românesc, Lazăr (m. 1823) și Rădulescu (m. 1872), de Georgescu și Ferrari.

La câțiva pași spre E, la colțul străzii Colței, e monumentul lui Ioan Brătianu, om de stat (1822-91), de Dubois (1903), și vechiul Spital Colței, curtea căruia conține un monument de marmură, de Storck (1870), al fondatorului său, Principele Mihai Cantacuzeno, executat în 1716. – În Strada Lipscani se află Banca Națională; mai departe spre S sunt Palatul Justiției, Banca de Economii și Oficiul Poștal.

La E de Spitalul Colței monumente ale lui C.A. Rosetti (m. 1885), om de stat, de Hegel (1903), și Primarului Pache Protopopescu, de Georgescu (1899). – În Strada Mărcuței se află Asilul Orbilor Elisabeta, fondat de Regina Elisabeta (Carmen Sylva). – În Piața Romană se găsește o Statuie de bronz a lui Lascăr Catargiu (d. 1899), om de stat, de Mercier (1907).

Bucureștiul conține multe biserici greco-ortodoxe, majoritatea structuri cruciforme joase, puține de vreun interes. În Strada Stavropoleos, în spatele poștei, se află mica Biserică Stavropoleos, construită în 1724. În apropiere bisericile Zlătari și Curtea Veche, ctitorită în 1393 și refăcute după incendiul din 1847. – Pe malul drept al Dâmboviței se ridică frumoasa biserică Domnița Bălașa, finalizată în 1884. – Biserica Metropolitană, în care sunt încoronați regii, a fost construită în 1656 și restaurată în 1839; e așezată pe un deal spre S, cu o bună vedere a orașului. Alături se află reședința Arhiepiscopului și Camera Deputaților. La SE e biserica Sf. Spiridon, cu două campanile; spre râu se află biserica și mănăstirea Radu Vodă, construite în 1572 și restaurate în 1859. Biserica vecină Bukur, din secolul al XV-lea, poartă numele întemeietorului mitic al orașului. – Catedrala catolică Sf. Iosif, construită în anul 1884, e situată în Strada Fântânii. – Bucureștiul mai are o Biserică Luterană (sau Evangelische Kirche), amenajată într-un mod aparte de Regina Elisabeta, și o biserică reformată (Biserica Ungurească).

La V teatrului se întinde frumosul parc Grădina Cișmigiu, cu restaurant pe o insulă. La V orașului se află parcul și castelul Cotroceni, reședința moștenitorului coroanei. – Spre N, continuând Calea Victoriei, Chaussée Kisselev (Șoseaua), promenadă cu spații de agrement și vile pe laturi (cafenele). La începutul Șoselei, în stânga, se află Muzeul de Istorie Naturală (gratuit duminica și de sărbători, 10-4, și joi, 11-3). Printre exponatele sale mai interesante se numără okapi, păsările din Delta Dunării și peștii Dunării de Jos și ai Mării Negre. Un pic mai spre N e și Muzeul de Etnografie și Artă Națională (gratuit joi, duminică și de sărbători, 10-12 și 2-4). În dreapta Institutul Geologic, cu un muzeu. – La NE de oraș, la capătul Căii Moșilor, se află Oborul, unde se poate studia viața locală marțea și vinerea, zilele de târg. „Moși”, mare festival popular, se ține aici în săptămâna dinaintea Rusaliilor. – În Parcul Regele Carol Întâiul (adică Charles I) e o mică grădină zoologică cu animale autohtone. Așa-numita Terasă a Muzeului oferă o privire asupra orașului.

• Hoteluri. Grand-Hôtel Boulevard, Bulevardul Elisabeta; Hôtel Capșa, Calea Victoriei 48, cu restaurant; Continental, Calea Victoriei, vizavi de Teatrul Național; Grand-Hôtel Bristol, Strada Academiei, cu cafenea; Splendid, Calea Victoriei 67, frecventat de români; Frascati, Calea Victoriei; Imperial, Calea Victoriei 59 (fără restaurant); Metropole, Calea Victoriei 94, frecventat de români, acestea două lângă Palat; Hôtel de France, Calea Victoriei 17; Hôtel Carol, Strada Lipscani 2, cu restaurant corect; Princiar, Bulevardul Elisabeta.

• Restaurante. În Hotelul Capșa (vezi mai sus); Iordache, Strada Covaci 3, orchestră țigănească seara; Enescu & Andreescu, Strada Sfântu Ionică 17, puțin la S de Palat; Dumitrescu, Strada Regală 3, vizavi de Hotel Continental, cu grădină; La Carpați, Bulevardul Academiei colț cu Strada Academiei, cu grădină; Fisch, Strada Câmpineanu 8, la N Teatrului Național; Tomek, în hotelul Frascati (vezi mai sus). – Câteva preparate naționale sunt Fleică, vită la grătar; Cârnați fripți la grătar; Ciorbă, un fel de supă acră, de miel sau pui; Ardei umpluți cu orez și carne tocată.

• Cafenele. La Hôtel Boulevard, Imperial, Bristol și de France; Kübler, Strada Academiei 51; High Life, Calea Victoriei 104, lângă Palat; Einschenk, Strada Lipscani 3 (multe ziare); Riegler (cofetar), Calea Victoriei 66.

• Trăsuri cu doi cai (Birja; cele mai bune sunt „Russen”, 3-4 fr. pe oră în oraș, 5 fr. pe Chaussée Kisselev); la ½ oră 1 fr., pe oră 2 fr.; spre sau dinspre gară 2 fr.; pe Chaussée Kisselev și în afara orașului 3 fr. pe oră. Se recomandă negociere înainte; nu toți birjarii sunt bine familiarizați cu orașul. – Tramvaie electrice străbat orașul în mai multe direcții.

• Bani. Monede de nichel perforate de 5, 10 și 20 de bani (centime; singular ban; monedele de nichel negăurite au fost retrase); monede de argint de ½, 1, 2 și 5 lei (franc; singular leu); monede de aur (nu în circulație) de 10 și 20 lei; bancnote de 20, 100 și 1000 lei.

• Atracții principale (pentru o zi). Dimineața se vizitează (cu trăsura) Palatul Regal, Ateneul, Biserica Stavropoleos, Piața, Biserica Domnița Bălașa și Mitropolia; apoi de-a lungul Bulevardelor și Căii Victoriei. După-amiaza Muzeul de Arheologie și Chaussée Kisselev.

Lunile cele mai potrivite pentru o vizită la București sunt aprilie, mai, septembrie și octombrie.