Bușteni – sat, face parte din comuna rurală Predealul, plaiul Peleșul. Acest cătun datează de la începutul acestui secol. Aci, în timpul verei, se adăpostesc sute de vizitatori. Până la anul 1864, cătunul Bușteni ținea de comuna Sinaia. De la această dată s-a deslipit de Sinaia, împreună cu Predealul, Azuga și Poiana-Țapului, și au format comuna Predealul, care se întinde de la hotarul țărei până în apa Peleșului și din vârful Bucegilor până în vârful Unghiei și șirului de munți din părțile Doftanei.
În Bușteni este o fabrică de hârtie, pe moșia Jepi, proprietatea fraților Carol și S. Schiel. Piatra fundamentală a clădirilor acestei fabrici s-a pus pe la mijlocul lui Aprilie 1882 și în Octombrie același an, terminându-se instalațiunea, s-a început mai întâi fabricațiunea hârtiei de mucava. O jumătate an mai târziu, în Martie 1883, s-a montat prima mașină pentru fabricațiunea hârtiei de împachetat. La 1886, montându-se cu nouă mașini, s-a început fabricarea hârtiei de paie; iar la 1891 fabrica de la Bușteni a început să producă și hârtie pentru tipar și scris. Fabrica, iluminată cu electricitate, este pusă în mișcare prin 7 turbine de apă, cu o putere totală de 500 cai. În această fabrică se ocupă în permanență 250 lucrători, dintre cari: 187 Români, 35 Unguri, 15 Sași, 8 Poloni și 5 Italieni. Tot în Bușteni este și o fabrică de var hidraulic, care produce anual cam 300 vagoane de var.
Pozițiunea cătunului Bușteni e încântătoare. Este închis la V. de munții Jepi, Caraimanul, Omul și Coștilele; la E. și N. de munți acoperiți cu păduri de brazi și la S. are valea Prahovei ce se lărgește spre Sinaia. Mai multe hotele, având și restaurante, sunt puse la dispoziția celor ce vizitează această stațiune. Multe case țărănești, în formă de vile, se închiriază în timpul verei de bucureșteni.
Sinaia – comună urbană, reședința plaiului Peleșul. În timpurile vechi, Sinaia aparținea de comuna Podul-Neagului, ce se întindea de la Predeal pană la Posada. La 1864, cătunul Posada și Podul-Neagului s-au alipit la Comarnic și la 1874 cătunele rămase, după dorința M.S. Regelui, au luat numirea de Sinaia, având primăria la Bușteni. La 1884 cătunele Predeal, Azuga, Bușteni și Poiana-Țapului s-au deslipit de Sinaia, formând o comună nouă, sub numele de Predealul, rămânând alipite la Sinaia numai Izvorul și Furnica. Prin legea din 1880, Sinaia a fost declarată comună urbană.
Populația comunei Sinaia s-a înmulțit în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea, mai ales de la 1880, de când Sinaia a devenit reședința de vară a Majestății Sale Regelui Carol I, care a construit aci, la spatele mănăstirei Sinaia, într-o luncă în formă de amfiteatru, înconjurată de stânci cu vârfuri pleșuve și de brazi seculari, mărețul castel Peleșul, la poalele muntelui Piatra-Arsă. Situațiunea prosperă în care se găsește azi valea se datorește numai M.S. Regelui Carol, care, la Iulie 1871, împreună cu iubita noastră Suverană, vizitând mănăstirea Sinaia și văzând frumusețea cu care natura a înzestrat aceste locuri pitorești, au hotărât a face din Sinaia reședința domnească de vară.
Are o populație de 525 familii sau 2210 locuitori (1900); o școală mixtă; mănăstirea Sinaia, restaurată, așezată pe deal, într-o frumoasă poziție; un parc frumos; un stabiliment de hidroterapie; o stație a drumului de fier Ploești-Frontieră; 2 biurouri telegrafice-poștale, farmacii, etc. Comerciul în comună se exercită de 34 cârciumari, hangii și băcani. În timpul verii diferite hoteluri și restaurante stau la dispoziția vizitatorilor. Cine a cunoscut aceste localități mai înainte nu se poate îndestul mira că, într-un interval atât de scurt, în locul puținelor case țărănești ce semănau cu colibele pustnicilor, se găsesc azi construcțiuni moderne publice și private și mulțime de vile și de case în stil țărănesc frumoase.
Sinaia e coprinsă la N.-V. de șirul munților: Omul, Caraimanul, Jepii, Piatra-Arsă, Furnica, Vârful-cu-Dor, Păduchiosul, iar în partea de S.-E. de vârfurile: Cumpătul, Gagul și Găguțul, Piscul-Câinelui, Colții-lui-Babeș și Șețul. Comuna Sinaia e udată, afară de râul Prahova, de gârla Peleșul, formată din izvorul Peleșul și Peleșelul și mărită cu izvorul Sfânta Ana și pârâul Valea-Rea.
Stabilimente industriale sunt în Sinaia: 1. Fabrica de cherestea, înființată la anul 1879 de d-nii Popovici și Costinescu. La anul 1888, d-l Costinescu a montat-o cu mașini perfecționate, producând anual pană la 15.000 m.c. lemnărie de brad și molift, pentru construcțiuni și tâmplărie. 2. Fabrica de var hidraulic, tot a d-lui Costinescu. 3. Fabrica de cuie de fier, care a început să funcționeze la Ianuarie 1892 și produce anual o cantitate de un milion și jumătate kgr. cuie de sârmă și ocupă 45 lucrători români și germani.
(Din Marele Dicționar al Societății Geografice Române, 1902;
fotografie: casă în Bușteni, 1896)