Civilisation. A Personal View

Kenneth Clark

Contemplând marile creații ale Occidentului, rememorând tot ce a izbândit în filozofie, poezie, științe, legislație, e greu de văzut cum civilizația europeană ar putea să piară. Totuși s-a mai întâmplat. Toate activitățile esențial umane pe care le împletim în termenul civilizație au mai fost anihilate în vestul Europei atunci când barbarii au distrus Imperiul Roman. Timp de două secole inima civilizației europene aproape a încetat să bată. Am scăpat ca prin minune. În anii din urmă s-a strecurat sentimentul neplăcut că istoria riscă să se repete. Învățații, care și în vremurile romane găseau interesantă înfrățirea cu barbarii, pun la îndoială importanța salvării civilizației. Iată de ce țin să arăt căile prin care omul s-a dovedit o creatură inteligentă, creativă, organizată, capabilă de compasiune. Încep din momentul când vechea lume a Greciei și Romei se prăbușise, iar lumea nouă a Occidentului nu produsese încă nimic...

...A sosit momentul să mă arăt sub adevărata mea înfățișare, de conservator demodat. Țin la un număr de convingeri, repudiate însă de mințile cele mai ascuțite ale vremurilor noastre. Cred că ordinea e superioară haosului, creația distrugerii. Prefer blândețea, nu violența, iertarea, nu răzbunarea. Cunoașterea mi se pare preferabilă ignoranței, iar compasiunea omenească sunt sigur că e mai de preț decât orice ideologie. Mai cred că, în ciuda triumfurilor recente ale științei, firea omului nu s-a schimbat prea mult în ultimele două mii de ani și, în consecință, trebuie încă să învățăm din istorie. Istoria suntem noi înșine. Mai am câteva credințe greu de explicat pe scurt. De pildă în curtoazie, ritualul prin care evităm rănirea simțămintelor altuia doar pentru a ne cultiva orgoliul. Și mai trebuie să ne amintim că suntem parte dintr-un întreg. Toate ființele ne sunt frați și surori. Mai presus de orice, cred în geniul divin al unor individualități și prețuiesc o societate care la face existența posibilă.

Acest serial a fost ilustrat cu numeroase lucrări de geniu, în arhitectură, sculptură și pictură, în filozofie, poezie și muzică, în științe și inginerie. Acestea există, nu pot fi ignorate. Și sunt doar o fracțiune din realizările Occidentului în ultima mie de ani, de multe ori după eșecuri și rătăciri cel puțin la fel de distructive ca ale vremurilor noastre. Civilizația occidentală înseamnă renaștere repetată. Cu siguranță asta ar trebui să ne dea încredere în noi înșine.

Am spus la început că lipsa de încredere este, mai mult decât orice altceva, distrugătoarea civilizațiilor. Ne putem anihila singuri, prin nepăsare și dezamăgire, la fel de eficient ca prin bombe. În urmă cu cincizeci de ani, W.B. Yeats, un adevărat om de geniu, dacă am cunoscut vreunul, a scris un celebru poem profetic: «Totul se destramă; centrul nu poate rezista; / Doar anarhie e dezlănțuită asupra lumii, / Valuri însângerate se revarsă pretutindeni, înecând puritatea; / Cei mai buni sunt lipsiți cu totul de convingeri, / Iar cei mai răi sunt plini de patimi și intensitate.» O situație adevărată între războaie și ne-a fost aproape fatal. Mai e așa astăzi? Nu chiar, pentru că oamenii buni au convingeri, poate chiar prea multe. Problema e în continuare lipsa unei idei centrale. Eșecul moral și intelectual al marxismului ne-a lăsat fără alternativă la materialismul eroic și asta nu-i suficient. Putem fi optimiști, dar nu neapărat bucuroși de perspectivele vremurilor viitoare.

1. Cele șase secole de după prăbușirea Imperiului Roman (400-1000).
2. Redeșteptarea civilizației europene în secolul al XII-lea. Cluny, Chartres.
3. Aspirațiile și realizările lumii gotice din Evul Mediu târziu în Franța și Italia.
4. Florența, unde gândirea europeană redescoperă trecutul său clasic.
5. Roma papală a secolului XVI, unde creștinismul și antichitatea converg.

6. Reforma lui Luther și răspunsul umaniștilor Erasmus, Montaigne, Shakespeare.
7. Contra-Reforma. Splendoarea Romei, capodoperele lui Michelangelo sau Bernini.
8. Pictura olandeză, precizia reprezentării umane, ajutată de progresul științelor.

9. Muzica secolului XVIII (Bach, Händel, Haydn, Mozart). Arhitectura rococo.
10. Zâmbetul rațiunii. De la conversația saloanelor pariziene la politică și revoluție.

11. Romantismul - creștinismul înlocuit de noua credință în divinitatea naturii.
12. Amăgirile speranței. Revoluția franceză ducând la dictatura lui Napoleon.

13. Materialismul secolelor XIX și XX, triumful științei și peisajului industrial.

Londra - The Royal Collection, British Museum, National Gallery, Victoria & Albert Museum, The Royal Society, Science Museum, The Wallace Collection, Chiswick House, National Portrait Gallery, Tate Gallery, Natural History Museum, Courtauld Gallery, Royal Museums Greenwich. Oxford - Ashmolean Museum. Cambridge - Fitzwilliam Museum. Liverpool - Walker Art Gallery. Edinburgh - National Gallery of Scotland. Cardiff - National Museum of Wales. Amsterdam - Rijksmuseum, Stedelijk Museum. Haarlem - Frans Halsmuseum. Haga - Mauritshuis. Rotterdam - Museum Boijmans Van Beuningen. Ghent - Musée des Beaux-Arts. Antwerp - Plantin-Moretus Museum. Bruxelles - Musées Royaux des Beaux-Arts. Paris - Louvre, Musée de Cluny, Musée Carnavalet, L'Orangerie, Musée Rodin. Château de Vincennes. Château de Versailles. Lyon - Musée des Beaux-Arts. Florența - Gallerie degli Uffizi. Pisa - Piazza del Duomo. Urbino - Palazzo Ducale. Veneția - Gallerie dell'Accademia. Milano - Pinacoteca di Brera. Roma - Musei Vaticani, Galleria Borghese. Napoli - Museo di Capodimonte. München - Alte Pinakothek. Berlin - Alte Nationalgalerie. Viena - Kunsthistorisches Museum, Albertina. Madrid - Prado. New York - The Frick Collection, Metropolitan Museum of Art. Baltimore - Walters Art Museum. Washington - National Gallery of Art. Boston - Museum of Fine Arts. Chicago - Art Institute. Philadelphia - Museum of Art.

(Începutul, concluzia, sumarul și o parte din locurile vizitate de cartea și serialul clasic Civilisation. A Personal View, de Kenneth Clark, 1969; ilustrații: Città Ideale, picturi italiene din sec. XV, cu atribuiri incerte, aparținând muzeelor din Urbino și Baltimore)