Sakai Hōitsu, panou cu arțar

Octombrie. Cum se știe, termenul japonez hana e mult mai cuprinzător decât cuvântul nostru „floare” și include în înțelesul său ierburile și frunzele. Din pricina asta arțarul cu frumoase foi poate fi discutat în cadrul calendarului floral.

Rămâne întrebarea dacă arțarul să fie subiectul acestei luni sau a celei următoare. În agenda japonezului, cel mai adesea crizantema primește luna a noua – octombrie, iar arțarul luna a zecea – noiembrie. Ziua de naștere a împăratului Mutsuhito cade însă pe 3 noiembrie, crizantema fiind emblemă imperială, așa că am rezervat acestei flori luna viitoare. Mai mult, tradiția spune că în octombrie trebuie vizitați faimoșii arțari din Nikko și Tatta.

Arțarul e cunoscut în cutume drept „plantă-antidot”, întrucât se crede că limpezește aerul de infestări. Mai aflăm și că e unul dintre importanții copaci fără flori, ale cărui ramuri înlocuiesc inflorescențele în buchetele japoneze. Mai indicat e să fie utilizate în combinație cu crizanteme albe sau galbene. Iar o pictură reprezentând un căprior trebuie neapărat să aibă arțari în compoziție...

Italia, hartă din sec. XVII

Colosseumul, Roma. Ruina gigantică, cunoscută originar sub numele de Amfiteatrul Flavian, e relicva magnifică a Romei antice. Început de Vespasian în anul 72 d.Chr., a fost inaugurat de Titus în anul 80 d.Chr. și completat ulterior de Domițian. Ca loc...

conifer

Molidul (Abies excelsa). — Formează adevărata bogăție forestieră a țării noastre, fiind esența cea mai răspândită. Molidul, moliftul, acoperă în masive dese coastele munților Carpați de la Dunăre până în Tisa maramureșeană, aflându-se și pe înălțimile mai mari ale Munților...

Hokusai

Un turist iritat a scris despre Fuji numindu-l „acea masă respingătoare de fumuri și cenușă”. Poetul japonez Kada-no-Azuma-Maro a fost însă mai cumpătat și, într-un vers elegant (pe care îl redăm aici în proză seacă), nota: „Muntele pe care l-am...

Vincent van Gogh, de Paul Gauguin

De mult timp îmi doresc să scriu despre van Gogh și o voi face cu siguranță într-o bună zi, când voi fi în stare; acum povestesc despre el, mai bine zis despre noi doi, doar câteva lucruri care să pună...

Rijksmuseum

În scânteiere de lumini și păinjeniș de vase răsare perspectiva Amsterdamului, adevărata capitală a Olandei sau, mai bine, nu a acestei Olande europene, de un așa de interesant trecut, în viață și acuma, ci a unui mare Imperiu, în care...

Claude Monet, Podul Waterloo, 1903

În momentul în care Claude Monet lucra la panoramele Tamisei, în 1900, am mers să-l întâlnesc împreună cu Clemenceau și am petrecut toți trei câteva zile vizitând orașul, muzeele, expozițiile și teatrele. Pictorul, totuși, nu-și părăsea munca și îi dedica...

Expediția lui Magellan

Când ajunse la Veneția zvonul, în 1497, că portughezii găsiseră un drum pe mare spre India, orașul lagunelor a rămas împietrit. Era cea mai proastă știre pe care a aflat-o vreodată. Veneția se îmbogățise din comerțul cu mirodenii, aduse din...

Argonauții traversând Symplegadele

Phrixos și Helle. – Athamas, regele minienilor din Orchomen, în Beoția, avuse de la soția sa, zeița Nephela, un băiat Phrixos și o fată Helle. Peste câtva timp, Athamas își părăsi soția și se uni cu Ino, fiica lui Cadmos...

Cometă

Aspectul și constituția cometelor. Când o cometă a fost văzută sau descoperită cu instrumente puternice, departe de Soare, ea apare mai întâi cu o lumină slabă, formată dintr-un nucleu strălucitor, înconjurat de o nebulozitate mai rară, numită coamă, a...

Sinfonia pastorale

Sunt treizeci și șase sau treizeci și șapte de ani de când s-a făcut la concertele spirituale de la Operă încercarea operelor lui Beethoven, pe atunci cu desăvârșire necunoscute în Franța. N-ai crede astăzi de câtă desaprobare fu lovită această...

Casa romană

Casa romană a trecut prin mai multe etape până să capete forma ei definitivă. Sunt două tipuri de case: romană și hellenistico-romană. La început n-a fost decât o colibă mică, învelită cu un acoperiș conic și prevăzută cu o ușă...

Harta vechiului București

Bucharest (pron. Bukuresht), în română Bucuresci, capitala regatului României, cu 300.000 de locuitori (35.000 de austrieci și maghiari, 2500 de germani și 43.000 de evrei), se găsește într-o câmpie monotonă și e împărțit în două de Dâmbovița. Optsprezece forturi protejează...