Rar copil care să nu se fi îndeletnicit cu prinzătorile: o cușcă mai mare cu trei odăiți, pusă într-un vârf de copac. În odăița din mijloc stă ademenitorul, pasere care chiamă, un sticlete ori o cintiță. Odăile de pe delături au portițele deschise, date în jos, iar pe podea s-a presărat crupe, păsat ori sămânță de cânepă. Sticletele, ademenit de tovarășul închis, împins și de foame, vine pe creanga copacului, sare de colo colo, se uită, se sucește și se încumetă la cele din urmă să intre în lăuntru, să ciupească vreun fir de păsat. În mișcările lui a atins mecanismul prinzătorii. Clap! portița se închide. Speriat, se sbate, se lovește de gratiile cuștei, dar degeaba. E bine prins.

E mutat într-o cușcă mai largă, unde are de mâncare, de...

Cercetările fizice, himice și bacteriologice asuprea naturii apei din această Mare și asupra mișcărilor... au arătat că apa Mării Negre în diferitele ei regiuni și adâncimi nu este de o constituție uniformă: nici ca salinitate și densitate, nici ca temperatură, compoziție himică și gaze în suspensiune. Ea prezintă aci o stratificație verticală. Ea variază ca salinitate și densitate de la apa ușoară și cu totul îndulcită de la suprafața dinaintea gurilor fluviilor mai mari (0,8–1,2% sare) sau de la suprafața obișnuită a Mării (1,8% sare), până la apa grea și sărată (2,6% sare) de la fund.

Conținutul de oxigen în soluție al apei – adică al elementului fără de care viața nu e posibilă – care în alte Mări și în oceane se găsește în cantități suficiente până la fund...

Desigur că aruncând o privire asupra speciilor de pești care populează această Mare, nu urmărim să dăm aci rezultatele unor studii care, din punctul de vedere pur științific au o mare importanță și pot duce la concluzii hotărâtoare asupra explicării originii faunei acestei Mări și a evoluției ei. Aceasta o vom face într-o lucrare specială. Aci noi considerăm peștii numai ca factori principali în economia generală a vieții organice din această Mare și ca produsul final al unui proces de transformare al hranei primordiale desvoltată în această Mare până ajunge a lua forma unui produs alimentar necesar consumației omenești. Aci îi vom clasifica, dar, neavând în vedere locul pe care-l au în sistematica zoologică, ci după modul cum trăesc și se hrănesc și după felul hranei pe care o utilizează...

De îndată ce a venit primăvara anului 1893, am plecat la Galați spre a mă îmbarca pe crucișătorul Elisabeta, care pornea în călătoria sa de nouă luni în toate apele Mării Negre. Comandantul vasului era Comandorul Ilie Irimescu – un adevărat „lup de Mare” – om de ordine și disciplină și neîntrecut prin iscusința sa ca navigator, mai cu seamă pentru navigația cu pânze. Comandant secund era locotenentul Comandor Paul Popovăț, om de știință desăvârșit, care putea fi profesor de matematici la orice universitate și despre care în urmă cunoscutul Amiral german Barandon mi-a spus că: „acest ofițer ar putea ocupa locul de cinste și în cea mai mare marină din lume”. Din corpul de ofițeri ai vasului făceau parte numai elemente de elită, cu o pregătire profesională superioară și...

Casa romană a trecut prin mai multe etape până să capete forma ei definitivă. Sunt două tipuri de case: romană și hellenistico-romană. La început n-a fost decât o colibă mică, învelită cu un acoperiș conic și prevăzută cu o ușă, după cum ne-o arată unele urne funerare.

Prima casă de o construcție mai înaintată a fost imitată după cea etruscă. Ea era dreptunghiulară, cu acoperișul depășind pereții, și cu mai multe porți de intrare. Se alcătuia dintr-o încăpere centrală unică, numită atrium, pentru că era înnegrită (ater) de fumul vetrei. Acoperișul avea o deschizătură, pe unde intra lumina, ieșea fumul și cădea ploaia. Acest larg orificiu se numea compluvium. Supt el se afla un fel de bazin, unde se aduna apa și care purtă numele de impluvium.

În această...

Influențele arhitecturale. – «Japonia a importat din China, prin intermediul Coreei, aproape toate elementele arhitecturii sale, atât cele ale structurii, cât și ale planului. Multă vreme chiar fu tributară industriei chineze pentru cărămizile smălțuite ale acoperișurilor sale. Dar, supt influența condițiunilor naturale speciale, a particularităților temperamentului, a civilizațiunii și de asemenea a geniului lor artistic superior, Japonezii profitară de modelele împrumutate, în general în avantajul lor». «Sistemul de construcție pe piloți pare un indiciu sigur de influențe indonesiene. În sfârșit, nu ne putem mira că o arhitectură budistă a fost impresionată de arta din India...» (Benoit, Architecture. Orient).

Caracteristicile edificiilor japoneze. – Planul casei este foarte simplu, un fel de cutie, cu acoperișul așezat pe patru stâlpi, de care se fixează o podea la o înălțime de...