Bucureștii sec. XVIII au avut 5 plăși: plasa Târgului, plasa Gorganului, plasa Brosceni, plasa Târgului-de-afară și plasa Mogoșoaei, care cuprindeau 67 mahalale și 6006 case, cum ne arată catagrafia făcută la 1798. Mai târziu aceste plăși s-au transformat în 5 vopsele, cu subdiviziunile lor. Aceste vopsele purtau nume de culori și anume: galben, negru, roșu, albastru, verde. Prin legea Municipiului București din 1 martie 1926, administrația orașului a fost împărțită în patru sectoare, cari au păstrat în denumirea lor numele vechilor vopsele: sectorul I Galben, sectorul II Negru, sectorul III Albastru și sectorul IV Verde, toate fiind puse sub conducerea unei Primării Centrale a Municipiului. Se împlinesc deci 10 ani de când Primăria Sectorului IV Verde a căpătat ființă legală.

Primăria. În anul 1927 s-a cumpărat în B-dul Banu...

Città Ideale, pictură italiană din sec. XV

Contemplând marile creații ale Occidentului, rememorând tot ce a izbândit în filozofie, poezie, științe, legislație, e greu de văzut cum civilizația europeană ar putea să piară. Totuși s-a mai întâmplat. Toate activitățile esențial umane pe care le împletim în termenul civilizație au mai fost anihilate în vestul Europei atunci când barbarii au distrus Imperiul Roman. Timp de două secole inima civilizației europene aproape a încetat să bată. Am scăpat ca prin minune. În anii din urmă s-a strecurat sentimentul neplăcut că istoria riscă să se repete. Învățații, care și în vremurile romane găseau interesantă înfrățirea cu barbarii, pun la îndoială importanța salvării civilizației. Iată de ce țin să arăt căile prin care omul s-a dovedit o creatură inteligentă, creativă, organizată, capabilă de compasiune. Încep din momentul când vechea lume a...

Camille Flammarion, Planisphère céleste contenant les principales étoiles visibles à l'oeil nu dans les deux hémisphères

Constelații. Observatorii, din timpurile cele mai vechi, ca să deosebească stelele între ele, le-au împărțit în mai multe grupe numite constelații și le-au dat numiri, de cele mai multe ori fantastice, de eroi, obiecte, animale etc. Aceste numiri s-au păstrat și azi după cum erau la greci. Vom considera cele mai importante constelații care se pot vedea la noi.

Ursa Mare sau Carul Mare este prima constelație pe care trebuie să o cunoaștem. Ea se compune din șapte stele – α, β, γ, δ, ε, ζ, η, care rămân totdeauna deasupra orizon­tului. Patru din aceste stele (α, β, γ, δ) formează un trapez (roatele carului sau corpul ursoaicei), celelalte trei formează o linie frântă (oiștea carului sau coada ursoaicei). Foarte aproape de steaua a doua de la coadă, ζ...

Arțar, paravan din perioada Edo

Octombrie. Cum se știe, termenul japonez hana e mult mai cuprinzător decât cuvântul nostru „floare” și include în înțelesul său ierburile și frunzele. Din pricina asta arțarul cu frumoase foi poate fi discutat în cadrul calendarului floral.

Rămâne întrebarea dacă arțarul să fie subiectul acestei luni sau a celei următoare. În agenda japonezului, cel mai adesea crizantema primește luna a noua – octombrie, iar arțarul luna a zecea – noiembrie. Ziua de naștere a împăratului Mutsuhito cade însă pe 3 noiembrie, crizantema fiind emblemă imperială, așa că am rezervat acestei flori luna viitoare. Mai mult, tradiția spune că în octombrie trebuie vizitați faimoșii arțari din Nikko...

Harta vechiului București

Nomenclatura stradelor. – Stradele Bucureștilor au fost numite după biserici, după meseriașii cari le locuiau, după numele unor persoane însemnate; altele mai în urmă după evenimente politice ce s-au desfășurat în lungul timpului, precum și multe după fantezia edililor de pe vremuri. Așa avem, după meserii și bresle: Agricultori, Blănari, Boiangi, Bragagiului, Brutarul, Butașilor, Căldărari, Călăreților, Călugărilor, Cărămidarilor, Căruțașilor, Covaci, Chiristigiilor, Dogari, Dulgheri, Făinari, Făunari, Fierarului, Găitanilor, Ghiocilor, Grădinarilor, Lăptarilor, Lăutarilor, Măcelarilor, Mămulari, Măturari, Mătăsari, Negustori, Olari, Oțetari, Pânzari, Pescari, Pielari, Plugari, Potcovari, Poterași, Precupeți, Rotari, Spoitori, Sticlari, Strungari, Șepcari, Tăbăcari, Zidari etc.

Strade cu numele dupa nații, în București, avem următoarele: Armenească, Doi Sârbi, Izraelită, Italiană, Luterană, Olteni, Polonă, Romană, Sârbească, Spaniolă, Turcului, Țiganilor, Ungureni etc.

După personalități însemnate române, marcante, istorice sau după Domnitori români, avem în București...

Vedere asupra Bucureștiului, 1916

Aspectul general. – O impresiune plăcută face marea de verdeață, cultivată și necultivată, din imensele grădini private și publice, care bate la ochi călătorului, cu deosebire la intrarea în oraș prin gara Filaret. Cu totul altfel e impresiunea aceluia care intră în oraș prin gara de Nord; prin acest punct București face impresiunea unui oraș mare, care acum e pe cale de a-și schimba fața. Unele părți au caracterul unui oraș modern, iar altele reamintesc vechile timpuri de restriște, când proprietarii nu se puteau gândi la construirea unor locuințe solide. Calea Victoriei, stradele Lipscani, Carol, Șelari, Colței, Smârdan etc. sunt prevăzute cu pavagii bune și trotuare moderne; pretutindeni firme comerciale, o circulație vie, mulțime de trăsuri elegante, trase de cai aprigi. Pompoasele edificii de pe bulevardele Elisabeta și Carol dovedesc...