Nomenclatura stradelor. – Stradele Bucureștilor au fost numite după biserici, după meseriașii cari le locuiau, după numele unor persoane însemnate; altele mai în urmă după evenimente politice ce s-au desfășurat în lungul timpului, precum și multe după fantezia edililor de pe vremuri. Așa avem, după meserii și bresle: Agricultori, Blănari, Boiangi, Bragagiului, Brutarul, Butașilor, Căldărari, Călăreților, Călugărilor, Cărămidarilor, Căruțașilor, Covaci, Chiristigiilor, Dogari, Dulgheri, Făinari, Făunari, Fierarului, Găitanilor, Ghiocilor, Grădinarilor, Lăptarilor, Lăutarilor, Măcelarilor, Mămulari, Măturari, Mătăsari, Negustori, Olari, Oțetari, Pânzari, Pescari, Pielari, Plugari, Potcovari, Poterași, Precupeți, Rotari, Spoitori, Sticlari, Strungari, Șepcari, Tăbăcari, Zidari etc.

Strade cu numele dupa nații, în București, avem următoarele: Armenească, Doi Sârbi, Izraelită, Italiană, Luterană, Olteni, Polonă, Romană, Sârbească, Spaniolă, Turcului, Țiganilor, Ungureni etc.

După personalități însemnate române, marcante, istorice sau după Domnitori români, avem în București...

Aspectul general. – O impresiune plăcută face marea de verdeață, cultivată și necultivată, din imensele grădini private și publice, care bate la ochi călătorului, cu deosebire la intrarea în oraș prin gara Filaret. Cu totul altfel e impresiunea aceluia care intră în oraș prin gara de Nord; prin acest punct București face impresiunea unui oraș mare, care acum e pe cale de a-și schimba fața. Unele părți au caracterul unui oraș modern, iar altele reamintesc vechile timpuri de restriște, când proprietarii nu se puteau gândi la construirea unor locuințe solide. Calea Victoriei, stradele Lipscani, Carol, Șelari, Colței, Smârdan etc. sunt prevăzute cu pavagii bune și trotuare moderne; pretutindeni firme comerciale, o circulație vie, mulțime de trăsuri elegante, trase de cai aprigi. Pompoasele edificii de pe bulevardele Elisabeta și Carol dovedesc...

Centrele de azi mai principale. – Ca și în vechime, centrul de activitate și mișcare comercială din București azi e tot în părțile dintre bisericuța lui Bucur și Piața Sf. Gheorghe. Aci e centrul legăturilor sale cu provincia.

Din piața Sf. Gheorghe, se desface, în primul rând, str. Lipscani, care se întretae și se leagă cu stradele Șelari, Smârdan, Carol I, cele mai frecuentate strade, cu cele mai frumoase magazinuri de manufactură, de articole de modă și lux, de îmbrăcăminte și încălțăminte. Una în alta vin apoi stradele: Doamnei, Decebal, Covaci, Gabroveni, Bărăției și Colțea, de asemenea mult frecuentate. E cuartierul marelui comerciu, al caselor de comision, al caselor de bancă și al zarafiilor, al depozitelor mari de manufactură și coloniale.

Tot din piața Sf. Gheorghe, se desface una din...

Hector Berlioz

...Prima parte este intitulată Senzațiuni plăcute inspirate de vederea unui peisaj frumos. Păstorii încep a colinda câmpiile cu aerul lor molatec, cu fluierele ce se aud când în apropiere, când în depărtare; fraze încântătoare îți mângâie plăcut auzul, ca zefirul parfumat al dimineții, zboruri, ori mai degrabă stoluri de păsărele ciripind îți trec cu zgomot pe deasupra capului, iar din când în când atmosfera pare încărcată de aburi; nori întinși vin să ascundă lumina soarelui, apoi deodată se risipesc lăsând să cază peste câmpii și păduri valuri de strălucitoare lumină. Iată ce-mi închipui ascultând această bucată și cred că, cu toată greutatea de lămurită exprimare a instrumentelor, cei mai mulți auditori au putut fi impresionați în același chip.

Mai departe ajungem la Scenă pe malul pârâului... Autorul a creat...

Hector Berlioz

Analiza unei asemenea compoziții este o sarcină grea și periculoasă, pentru întreprinderea căreia am șovăit mult; o încercare îndrăzneață, care nu va putea fi scuzată decât de sforțările noastre statornice de a ne alătura punctul de vedere al autorului, de a pătrunde senzul ascuns al operei sale, a-i încerca efectul și a studia impresiile ce ea a produs până acum asupra oarecăror suflete aparte, precum și asupra publicului.

Printre diferitele păreri asupra acestei partiții nu se găsesc poate nici două la fel. Unii critici o privesc drept o nebunie monstruasă, alții nu văd decât ultimele licăriri ale unui geniu ce se stinge; alții, mai prudenți, declară că pentru moment nu înțeleg nimic din ea, dar nu și-au pierdut speranța de a o aprecia măcar cât de puțin mai târziu...

Bușteni – sat, face parte din comuna rurală Predealul, plaiul Peleșul. Acest cătun datează de la începutul acestui secol. Aci, în timpul verei, se adăpostesc sute de vizitatori. Până la anul 1864, cătunul Bușteni ținea de comuna Sinaia. De la această dată s-a deslipit de Sinaia, împreună cu Predealul, Azuga și Poiana-Țapului, și au format comuna Predealul, care se întinde de la hotarul țărei până în apa Peleșului și din vârful Bucegilor până în vârful Unghiei și șirului de munți din părțile Doftanei.

În Bușteni este o fabrică de hârtie, pe moșia Jepi, proprietatea fraților Carol și S. Schiel. Piatra fundamentală a clădirilor acestei fabrici s-a pus pe la mijlocul lui Aprilie 1882 și în Octombrie același an, terminându-se instalațiunea, s-a început mai întâi fabricațiunea hârtiei de mucava. O jumătate...